30 iun. Rezerva de acasă
România atrage lucrători din state terțe și pariază pe automatizare, în timp ce ține în afara economiei una dintre cele mai mari rezerve de capital uman pe care le are deja.
Totul începe cu o creșă.
România caută soluții pentru deficitul de forță de muncă în imigrație, digitalizare și automatizare. În același timp, privează economia de una dintre cele mai importante rezerve interne de creștere economică: participarea femeilor pe piața muncii.
Țara noastră înregistrează al treilea cel mai mare decalaj de ocupare dintre femei și bărbați din Uniunea Europeană, de 18,1 puncte procentuale, după Italia și Grecia. În cazul femeilor cu copii mici, rata de ocupare este de aproximativ 57%, comparativ cu aproape 70% la nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat. În mediul rural, doar 44% dintre femei sunt ocupate, față de aproximativ 65% în Uniunea Europeană (sursa: Eurostat). Aceste diferențe măsoară o parte din capitalul uman pe care economia românească îl lasă neproductiv.
Una dintre cauzele structurale este infrastructura insuficientă de educație și îngrijire timpurie. În România, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiază de servicii formale de îngrijire, comparativ cu 39,3% media Uniunii Europene. În plus, România și-a stabilit pentru anul 2030 o țintă națională de 22,5%, în timp ce obiectivul european urmărit este de 45%.
În economiile dezvoltate, infrastructura de îngrijire nu mai este privită exclusiv ca o politică socială. Ea este tratată ca infrastructură economică, deoarece permite participarea la muncă, extinde baza de contribuabili, susține productivitatea și contribuie la creșterea economică. Dacă această infrastructură lipsește, economia pierde forță de muncă înainte ca aceasta să poată produce valoare adăugată.
În România, responsabilitatea îngrijirii copiilor continuă să revină în mod disproporționat femeilor. Pentru multe dintre ele, revenirea la locul de muncă nu este limitată de lipsa competențelor sau a oportunităților profesionale, ci de lipsa unor servicii accesibile de educație și îngrijire timpurie. Cercetările laureatei Premiului Nobel pentru Economie, Claudia Goldin, arată că disponibilitatea acestor servicii influențează direct participarea femeilor pe piața muncii și evoluția veniturilor lor pe termen lung.
Acesta este și motivul pentru care unul dintre cele mai mici decalaje salariale de gen din Uniunea Europeană, de 3,6%, nu poate fi interpretat izolat ca dovadă a unei egalități economice aproape atinse. Decalajul salarial se calculează exclusiv pentru persoanele angajate. Atunci când participarea femeilor la piața muncii este redusă, indicatorul salarial surprinde doar realitatea celor care au reușit deja să intre în economie.
„România vorbește aproape zilnic despre deficitul de forță de muncă, dar ignoră una dintre cele mai mari rezerve de capital uman pe care le are deja. Competitivitatea unei economii nu se construiește doar prin investiții în fabrici, autostrăzi sau tehnologie. Se construiește și prin infrastructura care le permite oamenilor să muncească. Pentru sute de mii de părinți, această infrastructură începe cu o creșă.
Fiecare loc care lipsește într-o creșă poate însemna un părinte care își amână întoarcerea la muncă, un angajator care nu găsește personal, taxe și contribuții care nu ajung la buget și valoare economică pe care România o pierde înainte să o producă.
Educația și îngrijirea timpurie nu sunt doar politici sociale. Sunt infrastructura participării economice. Țările care au înțeles acest lucru au investit în creșe nu doar pentru a sprijini familiile, ci pentru a crește ocuparea, productivitatea și competitivitatea economiei. România nu își poate permite să trateze una dintre cele mai profitabile investiții publice ca pe o simplă cheltuială. Costul inacțiunii este plătit în fiecare zi prin mai puțini oameni în câmpul muncii, mai puțină creștere economică și mai puține oportunități pentru generațiile care vin.— dr. ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF.
„Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe este investiție în capitalul uman al României, nu cheltuială bugetară! Educația timpurie este esențială nu numai pentru reducerea analfabetismului funcțional, ci și pentru stimularea natalității și creșterea gradului de ocupare. Fără capital uman de calitate, educat, capabil să se adapteze la evoluțiile de pe piața muncii nu avem șansa să ne creștem competitivitatea economică! Sunt puține instrumente fiscale care pot produce efecte simultane asupra pieței muncii, educației și bazei viitoare de contribuabili. Creditul fiscal pentru creșe și grădinițe este unul dintre ele.”— Gabriel Biriș, Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL, membru al Consiliului Director CONAF
Analiza impactului economic al participării reduse a femeilor pe piața muncii, al infrastructurii de educație și îngrijire timpurie și al costului muncii de îngrijire neremunerate face parte din raportul „Starea economică a femeii în România – 2026”, aflat în curs de finalizare.